Stefanghe :mi-am Revenit Din Moarte Рџ˜‚ (macOS)

S-a ridicat buimac, înfășurat în cearșaf ca un împărat roman la final de carieră. S-a uitat în jur: dulapuri de metal, gresie rece, liniște de mormânt (literalmente).

Ștefan Gheorghe, sau „Ștefăniță” pentru cineva care-l știa de mic, n-a fost niciodată un om al jumătăților de măsură. Când se punea pe băut, goleai crama; când se punea pe râs, tremurau geamurile primăriei. Așa că, atunci când s-a hotărât să „plece”, a făcut-o tot cu stil. Stefanghe :Mi-am revenit din moarte 😂

Ștefan a ajuns acasă cu un taxi, împrumutând niște haine de la un asistent milos (și speriat). Când a bătut la ușă, familia era deja la masă, plănuind parastasul și certându-se pe cine ia televizorul cel mare. S-a ridicat buimac, înfășurat în cearșaf ca un

S-a lăsat cu leșinuri, cu cruci făcute rapid și cu o sticlă de palincă deschisă „pentru șoc”. De atunci, prin sat, Ștefan nu mai e doar Ștefan. E „Ăla de-a fentat moartea că nu-i plăcea meniul”. Iar când cineva îl întreabă cum e „dincolo”, el rânjește: Când se punea pe băut, goleai crama; când

Ștefan a intrat în sufragerie, s-a așezat la capul mesei și a zis simplu:— Mi-am revenit din moarte, mă! Ce-i cu fețele astea? Mi-e o foame de lup, că pe lumea cealaltă nu se servește nimic, e doar recepție.